Heraaskuortodox's Weblog

… “Creştinismul a fost, pentru înţelegerea de sine normativă a modernităţii, mai mult decît un precursor sau un catalizator. Universalismul egalitar – din care s-au născut ideea libertăţii şi a solidarităţii sociale, cea a conduitei de viaţă autonome şi a emancipării, a conştiinţei morale individuale, a drepturilor omului şi a democraţiei – e moştenirea directă a eticii iudaice a dreptăţii şi a eticii creştine a iubirii. Această moştenire, neschimbată în substanţa ei, a fost obiectul unei permanente reinterpretări şi aproprieri critice. Pînă în ziua de azi, nu avem o altă opţiune. Şi în lumina provocărilor actuale ale unei lumi post-naţionale, continuăm să ne hrănim din substanţa acestei moşteniri. Tot restul nu e decît leneşă pălăvrăgeală postmodernistă.“ (Din Zeit der Übergänge. Kleine Politische Schriften, IX, Frankfurt a.M., 2001)”…

… “Creştinismul a fost, pentru înţelegerea de sine normativă a modernităţii, mai mult decît un precursor sau un catalizator. Universalismul egalitar – din care s-au născut ideea libertăţii şi a solidarităţii sociale, cea a conduitei de viaţă autonome şi a emancipării, a conştiinţei morale individuale, a drepturilor omului şi a democraţiei – e moştenirea directă a eticii iudaice a dreptăţii şi a eticii creştine a iubirii. Această moştenire, neschimbată în substanţa ei, a fost obiectul unei permanente reinterpretări şi aproprieri critice. Pînă în ziua de azi, nu avem o altă opţiune. Şi în lumina provocărilor actuale ale unei lumi post-naţionale, continuăm să ne hrănim din substanţa acestei moşteniri. Tot restul nu e decît leneşă pălăvrăgeală postmodernistă.“ (Din Zeit der Übergänge. Kleine Politische Schriften, IX, Frankfurt a.M., 2001)”…

… “Creştinismul a fost, pentru înţelegerea de sine normativă a modernităţii, mai mult decît un precursor sau un catalizator. Universalismul egalitar – din care s-au născut ideea libertăţii şi a solidarităţii sociale, cea a conduitei de viaţă autonome şi a emancipării, a conştiinţei morale individuale, a drepturilor omului şi a democraţiei – e moştenirea directă a eticii iudaice a dreptăţii şi a eticii creştine a iubirii. Această moştenire, neschimbată în substanţa ei, a fost obiectul unei permanente reinterpretări şi aproprieri critice. Pînă în ziua de azi, nu avem o altă opţiune. Şi în lumina provocărilor actuale ale unei lumi post-naţionale, continuăm să ne hrănim din substanţa acestei moşteniri. Tot restul nu e decît leneşă pălăvrăgeală postmodernistă.“ (Din Zeit der Übergänge. Kleine Politische Schriften, IX, Frankfurt a.M., 2001)”…