Comentariul meu.
Este, domnule! Socialismul ca umanitarism. Ma bucur ca doar oamenii cu creier sunt tampiti. Ceilalti vor muri pentru ca intelectualii cu minte sa poata avea dreptate.

Aveam recent o intrebare: de ce este marxismul atat de impresionant si impetuos in cercurile intelectuale?!
Si Raymond Aron mi-a raspuns: pentru ca este singura ideologie umanitarista care a fost pusa in practica, care a putut exista decenii de-a randul. Adica marxismul a avut, prin teroare desigur, sansa sa existe istoric (cativa zeci de ani). A avut sansa sa-si demonstreze practicile „bune” si rele. A avut sansa sa-si creasca mostenitori spirituali, nascuti nu facuti. A avut sansa sa umple pamantul cu deziluzii si cu sperante. Cu
asa sau cu mai bine asa. Nicio alta ideologie/ filosofie nu a avut norocul de a fi istorica ( sa existe ani de-a randul ca norma generala). Toata gandirea rationala/ filosofiile de orice fel a omului poarta frustarea nereusitei social-politice. De asta marxismul este impetuos iar astazi toata problematica social-politica-spirituala este doar o judecata bazata pe fundament marxist, pro sau contra. Altceva nu mai exista. Si, cred eu, nici nu poate sa existe. In afara de Intruparea Fiului nimic nou sub soare de la caderea fiintelor spirituale din Dragostea Tatalui.
Adica acum avem doar marxisti, anti-marxisti… si SFINTI.

Sistemul capitalist are o singura sansa pentru a iesi din actuala criza economica: reintoarcerea catre ideologia de stanga, cu sindicate si un „bine general”, sustine Noam Chomsky, lingvist si intelectual de marca american. „Fanatismul” eficacitatii pietelor si puterea crescanda a sectorului financiar au precipitat criza globala, a carei gravitate este data nu de prabusirea pietelor, ci de „imposibilitatea sperantei”, spune Chomsky, intr-un interviu acordat publicatiei franceze Les Echos.

Prezenta criza mondiala nu are precedent nici macar in Marea Depresiune a anilor ’30:


„In vremea crizei din ’29, membrii familiei mele erau muncitori, toti in somaj. Dar aveau speranta (…) ca lucrurile se vor ameliora”
, spune Chomsky, cunoscut pentru orientarile sale de stanga.

Mai mult, in capitalism, individul se instraineaza de umanism, de cultura:

„Era o vreme in care, chiar daca nu mai mersesem de mult timp la scoala, cultura era prezenta chiar si in randul claselor modeste. Ascultam Quartet din Budapesta si discutam despre meritele lui Freud.”

Societatea zilelor noastre, in viziunea lui Noam Chomsky, se prezinta astfel: oamenii nu mai sunt agenti ai schimbarii, ci doar victime ale sistemului, muncitorii sunt lipsiti de activism si nu se solidarizeaza, iar singura dihotomie permisa de piata capitalista este „bogatii contra multimii dezorganizate”.

„Evident, muncitorii ar putea incerca sa-si ia destinul in propriile maini si sa produca. Nu o fac, dar nu din ratiuni economice, ci din ratiuni sociale.” Cat despre economie – institutiile financiare au ramas singurii actori importanti: „Au fost eliminate pana si partidele politice, ramanand doar partidul afacerilor”, completeaza Chomsky, care nu crede ca lucrurile se vor schimba.

Nimic nu se va schimba

„In loc de zece banci vom avea doua, dar sistemul se va conserva, pentru ca beneficiaza de protectia guvernului. Consumul si datoria, cauzele majore ale crizei economice, vor fi in continuare prezervate de sistem, de vreme ce ele reprezinta motorul economiei de tip capitalist”, conchide intelectualul.

Hotnews

Anunțuri