Noua problema sociala.
Socialistii nu se lasa. Creativi cum sunt calca pe vietile lor lepadate (si asumate ca fiind tampite) si propun, propun, propun cum sa fie viata…omul. Am aici notele cartii. Fascinanta de altminteri. O citesti si te crucesti. Ceea ce (ni) se intampla sta scris in carte de prin anii ’90. Nu cred ca se mai poate iesi din paradigma economic-social. Pentru ca stam pe stanca tare care desi a prins mazga e singura pe care o mai avem. Am trecut si prin Noua epoca a inegalitatilor ( tot a lui cu Fitoussi) dar nu spune nou nimic fata de asta. Acum citesc Tocqueville.

NOTE

21 Doua probleme majore în a III-a criza, filosofica, a statului-providenta: 1. dezagregarea principiilor de organizare ale solidaritatii si 2. esecul conceptiei traditionale despre drepturile sociale (cadru satisfacator pt abordarea situatiei celor exclusi); Deci, REFONDAREA SOLIDARITATII si RECONSIDERAREA DREPTURILOR;
28 Leibniz: justitia distributiva (stat social ideal) si justitia comutativa (stat de drept); asigurarea mutuala obligatorie identifica cele doua feluri de stat;
28 Tehnica asigurarii se extinde la oameni din sec XVIII;
28 Claviere: asigurarea îi apropie pe oameni;
29 Numai cotizatia e creatoare de obligatii: instrument ce nu se gaseste în solidaritatea traditionala, ajutoarele fiind legate de apartenenta corporativa (Chamousset);
29 Prevederea (responsabilitatea pt viitor) vs asigurare (ce provoaca nepasarea);
29 P L Beaulieu: pensiile obligatorii fac parte din automatismul social ce se vrea înlocuitorul responsabilitatii individuale; 30 Introducerea asigurarilor în gestionarea socialului transforma viziunea individualista asupra societatii;
30 Principiul solidaritatii: societatea are o datorie fata de membrii ei. Principiul responsabilitatii: omul e stapân pe propria existenta si trebuie sa se întretina;
31 Deosebirea între adevaratul sarac si lenesul neprevazator se face greu;
33 Prin asigurarile sociale se înlatura spectrul socialismului; la rândul lor socialistii le considera ca parte a socialismului integral; asigurarea devine act social prin obligativitate;
33 Asigurarea joaca rolul unui transformator social si moral; instituie solidaritate si siguranta în absenta bunavointei omului; creaza interdependenta; asigurarea e o institutie a contractului social; Statul & tehnologia asigurarii; 1850, de Girardin: Statul e Asiguratorul universal (providenta terestra);
33 Paradigma asiguratorie e pe cale a se epuiza;
34 Fenomenele de risc-excludere (fundamentul asigurarii) nu mai sunt accidentale ci stabile;
35 Socializarea catastrofelor;
36 Socializarea responsabilitatii;
37 Noi forme de nesiguranta diferite de clasicele riscuri economice: delincventa urbana, divort, terorism; coeziunea sociala nu mai tine doar de economic;
37 Genetica a determinat o reevaluare a riscurilor de sanatate ducând la o conceptie mai individualista; ceea ce era vazut ca hazard si nesansa e privit ca previzibil; se va trece de la grup la individ personalizand riscul;
38 Genetica pune în cauza angajarea statistica a socialului; modelele vor lua în seama determinismele si comportamentele personale; la fel va fi invalidata si logica asigurarilor, baza statului-providenta;
39 Fiind cunoscute mai clar sansele si situatiile fiecaruia (dpdv al geneticii predictive), solidaritatea va fi regîndita: exercitiul solidaritatii va deveni mai direct politic (se va identifica cu contractul social); solidaritatea va fi însotita de o exigenta în controlul comportamentelor;
40 Redistribuire compensatorie, orizontala de anulare a pagubelor si redistribuire verticala, între clase de venituri, de factura solidarista;
42 Redistribuiri ascunse pt a se reusi plata pensionarilor sustinuti de din ce în ce mai putini activi;
55 Social-democratia se baza pe faptul ca democratia si transparenta se sustin reciproc; azi se vede ca informatia e hrana protestului social; câmpul de referinta creste ca si posibilitatea comparatiei; ideologia da înapoi, informatia despre real creste deci si discutarea pozitiilor relative se extinde si se difracta; societatea transparenta e mai instabila si vulnerabila;
55 Transparenta e o capcana inevitabila în stadiul actual când politicul nu se mai conformeaza naturii sau dreptului; productia solidaritatii si democrata deliberativa vr fi nedespartite; drepturi formale (politice) vs drepturi reale (sociale) – democratie vs socialism;
55 Doua cunoasteri: cea dintre oameni si cea a Statului despre oameni;
56 Transparenta sociala sporeste spre deosebire de transparenta individuala; societatea democratica, deschisa, trebuie sa protejeze închiderea individuala, opacitatea;
56 Sentimentul de apartenenta comunitara e greu de integrat în schema sociala liberala; SUA: societatea de reparatie generala; redistribuirea sociala decurge din radicalizarea drepturilor civile, efectele vin din perfectionarea logicii individualiste; conceptia extensiva privind repararea greselilor tine drept substitut al politicii solidariste; figura centrala în societatea de reparatie este victima celuilalt: victima cere compensatie;
56 Statutul de victima e paradigma sociala centrala: ca sa primesti trebuie sa demonstrezi ca esti o victima;
57 Problema justitiei sociale se transeaza la Tribunal;
57 Depasirea Statului-Providenta implica victimizarea societatii întregi: riscul, nesansa, accidentul sunt imputate cuiva [astia cred ca înainte omul îi imputa lui Dumnezeu cum fac ei azi Statului]; sociologia e un instrument util pt a analiza victimizarea unei populatii; în locul accidentului sta determinarea sociologica;
58 Analiza marxista a economicului si socialului ramâne singurul instrument de analiza in mâna liberalismului; Stat-Providenta modelat de individualism si de figura victimei;
58 APARITIA STATULUI-PROVIDENTA în Europa: aparitia unei societatati asiguratorii bazata pe principiul SOCIALIZARII RESPONSABILITATII (trecerea de la notiunea de greseala la cea de risc); în SUA, chiar liberalii, asteapta extinderea drepturilor civile si nu afirmarea drepturilor sociale;
58 Sesizabila din ’70, aeasta orientare a adus la aparitia multiculturalismului (liberalismul trage catre ideea de autonomie – a trai dupa propriile principii); valori sociale: toleranta (vs solidaritate) si impartialitatea (vs egalitate); coexistenta deosebirilor vs insertie; SUA: cvasi-natiuni; Europa: imaginea cetateanului;
59 In democratie socialul se identifica cu politicul, justitia devine straduinta de a vorbi aceeasi limba si dea a se pune de acord asupra datoriei sociale;
59 Statul-Providenta trebuie gândit în legatura cu o noua conceptie despre natiune ca spatiu al REDISTRIBUIRII ACCEPTATE; solidaritate substantiala: altfel, natiunea subzista în formele arhaice;
59 Existenta Statului-providenta e legata de „”refacerea natiunii””, de refacerea soclului civic care implica datoria sociala reciproca;
60 Defectul Statului-Providenta solidarist se datoreaza caracterului superficial al Identitatii Colective;
60 Sentimentul national grefat pe identificare cu valori sau pe opozitie fata de terti nu justifica OBLIGATIILE RECIPROCE; Bloc idealizat, considerat unificat si omogen, natiunea este considerata un dat ori ea trebuie mai degraba înfaptuita;
60 Venitul minim de insertie;[Nationalismul traditional este INGUST];
61 Mai multa „”natiune sociala”” pt a întari liantul politic si mai putina „”natiune economica”” pt a dezvolta economia;
61 W. James: e nevoie de „”echivalentul moral al unui razboi”” datorita ascensiunii egoismului si lipsei de civism; doar asa SUA îsi va gasi forta si coeziunea;
61 Fraternitatea si apropierea dintre clase, solidaritatea, caracterizeaza sfârsitul razboiului (statul-Providenta a coexistat cu razboiul); Criza colectiva ar întari Statul-Providenta!!!; anii ’60: „”razboiul contra saraciei””; lupta împotriva somajului, împotriva terorismului; interesele corporatiste primând usor în fata interesului general obtinem o societate schizoida: compasiunea alaturi de cupiditate[ astia amesteca oalele]; a disparut spatiul civic;
62 Publicizarea spectaculoasa a nefericirii face din umanitarism un simptom „”patologic””; Pentru existenta solidaritatii nu e suficienta mobilizarea ci absolut necesara crearea spatiului-civic, NATIUNEA; Civism fratern, razboinic?! Identificarea individului cu Natiunea si-a schimbat natura (se vorbeste despre nevoia de liberalism civic opus liberalismului financiar);
62 Sacrificiul înlocuit cu utilitatea si compasiunea (Papacioc spunea ca trebuie sa dai pentru tine nu pentru celalalt, pentru mântuirea ta – utilitate); Recrutarea;
62 In societatea individualist-democratica, oamenii nu mor pentru tara; sensul civic nu mai decurge din UITAREA DE SINE;
62 Simpatia lui Adam Smith si datori sociala a lui Rousseau au devenit SERVICIU CIVIL, o evolutie;
62 Echivalentul moral al razboiului nu se naste prin decret; refacerea natiunii se face mai domestic: contractul social trebuie dramatizat pt a înainta ca si o anume teatralizare a datoriei sociale (ca functie esentiala a politicului); Politica trebuie sa puna in practica legatura sociala facand-o mai lesne de înteles si mai vizibila;
63 Universul asiguratoriu îsi pierde rolul central în realizarea legaturii sociale în favoarea valorizarii CetatenieiSociale; Consecinta?: impozitarea unei parti din finantarea statului-providenta;
63 Asiguratul social e înlocuit cu contribuabilul (principiul contributivitatii);
63 Disocierea între cotizanti si beneficiari: somaj, studii superioare, familii monoparentale;
63 Autonomia sociala e legata de dependenta economica;
64 Finantarea asigurarilor sociale prin impozitare pt a umple un deficit creat prin DEGREVARE; asigurarile sociale nu mai sunt afacerea partenerlor sociali ci a TUTUROR CETATENILOR (prin impozit votat de Parlament);
69 Doua pericole: 1. Excluderea sociala e rezultatul unui proces nu o stare data; 2. Ruptura între logica politicilor sociale si logica politica si fiscala care considera clasele milocii drept pivotul functionarii societatii;
71 Situatii „”anormal”” de favorabile;
72 Statul-Providenta selectiv;
72 Orientarea prestatiilor sociale: selectivitatea ca solutie la criza financiara a statului providenta; CE in ’93: focalizarea protectiei sociale pe cei mai defavorizati; teoria de baza a statului-providenta, UNIVERSALITATEA PRESTATIILOR, este contrazisa;
77 Prelevarea întemeiata pe solidaritate e mai usor de acceptat daca va fi bazata pe factori obiectivi sau mosteniti, decat pe diferentele de salariu; reinventarea PRELEVARII;
83 Separarea intre eficacitatea economica si social e vazuta ca o exigenta a progresului;
83 Somajul de masa duce la radicalizarea procesului de modernizare economica  si polarizeaza economia la limita: DISOCIEREA economicului de social, productiei de redistribuire, a competitivitatii de solidaritate;
84 Economie de partaj; vechimea în munca e suportata de tinerii care accepta salarii mici la începutul carierei;
86 Actualele blocaje din societate nu tin de productie ci de conventiile sociale care exista;
86 Dezvoltarea Statului-Providenta este consecinta adâncirii rupturii între aspectele economic si social; contradictiile statului-providenta pasiv nu reies doar datorita disfunctiei economice ci corespund unei radicalizari a modernitatii ( înteleasa ca proces de individualizare si rationalizare); socialul arhaic si formele economice depasite pe care modernii le voiau disparute au usurat trecerea la economia moderna; coeziunea sociala se datora întepenirii socialului în economic; modernizarea accelerata din anii ’80 a distrus acest arhaism protector; toate „”microdispozitivele”” de protectie sociala diseminate în sistemul productiv au fost preluate de SP care si-a asumat administrarea „”ineficientilor”” ce franau modernizarea: se nasc somerii indemnizati;
87 Repararea defectelor socialului sau modificarea materiei acestuia?; somajul e forma exacerbata a contradictiilor modernitatii economice: bazele acestei modernitati se cer studiate;
87 Disociere între cetatean (colectivitate) si lucrator (soc. civila): ruptura între includere-egalitate (democratie) si excludere-diferentiere (productivitate);
87 tentatia de a salariza excluderea;
88 Categoria handicapului a trecut din domeniul medical în cel social: indivizii inadaptabili transformarilor tehnologice, care sunt imposibil de inserat în productie, sunt introdusi în categoria handicapatilor;
88 HANDICAPOLOGIE: noile exigente ale muncii transforma producatorii în invalizi;
89 Statul-Providenta qua masina de indemnizare, trebuie sa excluda pt a ajuta;
90 Alocatia universala; un simptom al disocierii sferei economicului de sfera solidaritatii; pozitiv, reprezinta fundamentul civic al legaturii sociale; dar alocatia universala are partizani ultra-liberalib(Friedmann): ar institui o satisfactie morala degrevand piata muncii de o problema lasând-o în ale ei!!!
91 R. Dahrendorf: venitul minim (de cetatenie) usureaza acceptarea unei slujbe mai slab platite (psihologism?!); ALOCATIA UNIVERSALA devine conditia suficienta pt ca sfera eficacitatii si cea a solidaritatii sa fie complet decuplate: Statul-Providenta devine astfel garantul liberalismului „”absolut””;
91 Venitul de subzistenta rezolva problema isteriei ocuparii totale a fortei de munca; aceasta trece în plan secundar; avansul drepturilor sociale, alocatia universala, cautioneaza excluderea!!!
92 Colectivitatea nu implica doar solidaritatea ci si UTILITATEA RECIPROCA între membrii ei; dreptul la venit trebuie sa stea lânga dreptul la utilitate; venitul trebuie asociat cu o functie sociala specifica [a mea, ceea ce pot eu face- tehnologia duce automat la venit fara munca, se face de catre masini=> sunt inutil deci pot fi retras usor din viata economica-sociala mai ales când aceasta o cere];
92 Reinventarea ideii de drept la munca [ce munca? a mea, eu stiind ca oamenii vor si ceva ce masinile nu pot face – dar devin subversiv si un dusman al infinitei modernizari];
92 Economic si intelectual suntem blocati; statul-providenta pasiv nu se poate dezvolta; disocierea economicului de social autodistruge solidaritatea;
92 Ne putem întoarce la vremea „”politicilor sociale invizibile””!? Se pot recrea pungile de arhaism protector? Pentru a recrea acele mici munci (pt cei mai putin performanti) trebuie slabita CONSTRANGEREA EXTERIOARA!!!
93 Nu s-a mers prea departe în modernizare adica în separarea economicului de social?! Modelele vechi de organizare (munci cvasi-protejate) nu sunt agreate; trebuie cautat modul de producere a EFECTELOR ECHIVALENTE acestor vechi tipuri de încastrare a socialului în economic;
93 Trebuie gasita o modalitate moderna de a realiza INTERNALIZAREA SOCIALULUI, de a urmari modernizarea cât si refacerea tesaturii sociale: MODERN si ARHAIC concomitent; Antecedente: a doua jumatate a sec. XIX unde aparea întrebarea: cum se pot împaca virtutile protectoare ale vechiului regim corporatist cu economia de piata? Social, arhaic iar economic, modern;
93 E Laurent în 1860: „”marea afacere e descoperirea GARANTIILOR SOCIALE care le înlocuiesc pe cele distruse de Revolutie; absenta acestora e mai pregnanta datorita regimului industrial””; solutia gasita: SOCIETATEA ASIGURATORIE (care a inventat socialul); noi ce putem inventa? DEPASIREA Statului-Providenta pasiv si cautarea unor noi forme de INSERTIE economica; Ordinea de zi: o reflectie de tip nou asupra locului de munca, reflectie inseparabila de o intelegere largita despre DREPTURILE SOCIALE [cum oare mai poti lua ceea ce ai dat deja sute de ani: pâine fara munca?!];
94 Indemnizarea somerului agraveaza somajul; cum treci de la indemnizare la insertie?! Statul nu poate actiona la nivel SOCIETAL si pentru a micsora daunele dubleaza ECONOMIC;
94 In Franta, slujbele la stat sunt considerate drept masura sociala prioritara!!!
94 Programele JOB în SUA si contractele munca-solidaritate în Franta; 95 ISTORIA DREPTULUI LA MUNCA;
95 In 1789: dreptul la asistenta corespunde unei „”datorii sacre””; dar acest drept nu a fost separat de DREPTUL DE A TRAI DIN MUNCA PROPRIE; dreptul la asistenta era vazut ca un SUBSTITUT al unui drept esential: DREPTUL DE A FI INSERAT IN SOCIETATE, DE A PARTICIPA LA UTILITATEA GENERALA (PRIN PROPRIA CHEMARE, zic eu);
95 Target: Corpul politic datoreaza fiecarui om mijloace de subzistenta prin: proprietate, munca, ajutoare; Duport: orice om are dreptul de a cere de la societate un loc de munca sau un ajutor, daca e infirm; Constituantii: orice om trebuie sa-si castige traiul din propria munca, ajutorul e un paleativ; munca e pivotul principal; de aici se începe a se gândi solidaritatea si interactiunea sociala;
96 Malouet în 1789 cere „”birouri de ajutor si munca””; Boncerf pledeaza pentru investitii imense pentru a utiliza pe cei fara loc de munca (caci în legea din 19martie 1793 scria: orice om are dreptul la subzistenta prin munca, daca e valid; infirm, va fi ajutat); ca ex. canalizarea râului Ourcq;[vin la oras, se înghesuie, se proletarizeaza si fandacsia e gata; chemati sa munceasca ce nu stiau, oamenii se nasc din nou devenind ceva necunoscut-arma sociala]; ateliere de ajutorare; [o noua cultura se naste; cum procedam? cîrpeala de parcurs caci natura nu fu buna];
96 A raspunde saraciei asigurând locuri de munca nu ajutor material legata de aparitia statului modern ca stat protector (înca din sec. xvi);
97 „”Vina pentru saracia popoarelor o poarta guvernele””, sintagma legata de aparitia modernitatii politice; e consecinta receptarii statului ca diminuant al incertitudinii si garant al securitati;
97 Regele devine astfel „”obligat sa ofere poporului mijloacele de trai necesare”” (accente de paternalism arhaic); a oferi de lucru celor saraci este nu doar o datorie morala a societatii ci este cuprinsa în VIZIUNEA INDISOCIABIL DISCIPLINARA SI ARHAICA A SOCIALULUI; la fel e vazuta si punerea la munca a celor periculosi pentru a-i moraliza si controla; 1515 Parlamentul din Paris; ordonanta pt a oferi de lucru celor fara ocupatie (nu someri); a da de lucru si a pune la munca cvasi-fortata sunt echivalente;
99 In 1515 Juan Luis Vives: Statul trebuie sa asigure fiecarui fabricant un nr de persoane ce nu pot avea atelier propriu; NOTA 16 pag 163, La Rochefoucauld: MUNCA E O DATORIE FATA DE SOCIETATE; SOCIETATEA TREBUIE SA PRETINDA IMPLINIREA ACESTEI MUNCI (dar mai zice ceva: individul trebuie sa contribuie la prosperitate publica PRIN MIJLOACELE CU CARE NATURA L-A DOTAT);
99 Atelierele sunt dezorganizate; pt a remedia problemele se multiplica regulamentele – degeaba;
100 Ianuarie 1790, La Rochefoucauld: Datoria societatii este de a cauta sa previna saracia, sa acorde ajutor, sa dea de lucru celor lipsiti de mijloace de trai, SA-I OBLIGE DACA REFUZA, în sfârsit sa-i asiste fara munca pe cei inapti; „” Daca cineva are dreptul sa-i ceara societatii: AJUTA-MA SA TRAIESC, si societatea are dreptul sa-i raspunda: DA-MI MUNCA TA; noul drept la asistenta antreneaza o forma de constrângere inedita a indivizilor;
101 Atelierele de caritate: o realitate intermediara  între o munca si o ocupatie; munca era o pedeapsa, o scoala a moralizarii;
101 Incertitudinea categoriilor economice introduce tensiuni între drepturile personale (libertate, autonomie) si drepturile sociale (îngrijirea de catre colectivitate);
101 Dreptul la munca poate fi definit?
102 Lenea, independenta si ametitoarea capacitate de a trai de pe o zi pe alta vor avea întotdeauna o mare atractie pentru majoritatea oamenilor;
102 Paradoxul dreptului la munca: conditiile pt determinarea celor ce pot beneficia de drept la munca pot conduce la CONTROLUL COMPORTAMENTELOR, la un Stat ce ar supraveghea socialul;
102 DREPTURI CIVILE: maresc autonomia individului (drepturi-libertati sau drepturi-autorizatii); DREPTURI SOCIALE: definesc obligatiile societatii fata de individ (drepturi-creante);
103 Drepturile sociale au un cost si limita economica; se adreseaza omului concret; dreptul la munca implica cercetarea unui comportament; este un drept limita situat la frontiera notiunii de drept;
103 Turgot: Statul trebuie sa înlature obstacolele care l-ar împiedica pe individ sa-si exercite munca si sa se foloseasca de produsul acesteia (marindu-se continuu câmpul libertatilor individuale se asigura echivalentul dreptului la munca;
104 Statul nu trebuie sa aiba grija de fiecare individ în parte dar trebuie sa aiba grija de toti (de la abordarea individuala la abordarea statistica);
104 ASISTENTA PRIN MUNCA vs DREPTUL LA MUNCA; 1839 Gerando: asistenta prin munca sa constea DOAR prin acordarea ajutorului sub forma muncii; refuzând munca de care este capabil nu ai cum cere alt fel de ajutor (nu problematica sociala ci moralizatoare);
105 In 1830 o forma a ajutorului prin munca: colonia agricola; încredintarea de terenuri cersetorilor apti de munca (o viziune traditionalista a socialului – o economie politica crestina opusa industrializarii ce dezradacineaza si distruge familia, comunitatea, etc); AGRICULTURA RAMANE REMEDIUL SARACIEI;
106 F. Vidal: dreptul la munca implica în mod necesar organizarea muncii iar aceasta nu se poate face fara transformarea economica a societatii;
107 Dreptul la munca nu duce la socialism? Nu face ca Statul sa acapareze sistemul economic?! Dând de munca celor lipsiti de munca Statul devine fabricant, vânzator,mic/mare producator; va împovara toate industriile el însusi fiind înglodat de nevoi (de a asigura investitii publice pt a da de munca);
108 Thiers refuza dreptul la munca dar somajul trebuie rezolvat!!! DA- dezvoltarii unei politici sociale (se pot ajuta somerii prin diferite lucrari in momente grele); NU – recunoasterii dreptului la munca ca drept social;
108 In 1848: prelungirea dreptului la asistenta prin dreptul la munca devine DREPT REORGANIZATOR pe baze noi al Statului si Societatii;
109 CRITICA DREPTULUI MUNCII: regimul asistentei juridice a saracilor e încadrat în vechile categorii ale caritatii bazata pe compasiune; o abordare în termenii caritatii individuale nu mai este operanta în societatea democratica (bazata pe egalitate civila si pe recunoasterea individului ca subiect purtator de drepturi); Thiers: cum se poate vorbi de dreptul la asistenta al saracilor daca pt a fi aplicat e nevoie de o evaluare a situatiei concrete? Un drept se acorda tuturor, nediferentiat nu în functie de fenomene;
109 Gerando: diferentierea între morala si dreptul pozitiv, în domeniul asistentei: SARACIA ARE DREPTURI INSCRISE IN PROPRIA NEFERICIRE (drepturi naturale – dreptul la existenta e drept moral);
110 Dreptul de a fi ajutat e mai putin pozitiv, mai putin riguros (se diferentiaza de alte drepturi); nu este dreptul de a cere în numele legii, de a solicita o prestatie, de a primi avantaje. E SPERANTA LEGITIMA, RECOMANDARE PUTERNICA, NU E RECLAMAREA UNEI DATORII, CI ASTEPTAREA JUSTIFICATA A UNUI SERVICIU (Gerando)[ asa devine moral Statul uzurpând compasiunea individuala pt a-si face loc în domeniul caritatii – CARITATE LEGALA ce traieste din a obliga pe individ sa fie generos chiar daca nu are timp];
111 Perspectiva Keynes-iana: dreptul la munca dispare (din 1930) în favoarea ideii politicilor publice de stimulare a activitatii economice;
112 Doar în Franta 1896 apare termenul somer (alte denumiri aleatorii existau); PRECIZIA UNUI CONCEPT PERMITE O ABORDARE NOUA;
112 Somajul înteles ca accident intra în logica asiguratorie alimentata din cotizatiile platite din munca;
113 SOCIETATEA DE INSERTIE.
113 Statul-providenta e inseparabil legat de gestionarea somajului;
113 Societatea de indemnizare pasiva e la limita existentei sale; însa nu se poate reveni la formulele sec XVIII/ XIX (ateliere de caritate, workhouses, controlul social al saracilor, etc);
113 Desi consecintele se arata funeste continua diferentierea sferelor de eficienta si de solidaritate; absenta alternativei duce la resemnare;
114 De studiat zonele intermediare între logica indemnizarii si cea a dreptului la munca, asa viziunea traditionala a drepturilor sociale poate fi depasita; INSERTIA;
114 Legatura inedita între drepturile sociale si obligatiile morale; contopirea indemnizarii si a remunerarii; spatiu intermediar intre locul de munca salarizat si activitatea sociala;
114 INSERTIA: practica sociala experimentala ce are ca scop combaterea EXCLUDERII; notiunea de INSERTIE deriva din constientizarea depasirii juridicului – solidaritatea;
114 Venitul minim de insertie RMI; workfare – între „”ajutor prin munca”” si „”statul muncii””;
115 RMI – un nou drept social situat între DREPT SI CONTRACT;
115 RMI: drept individualizat dar si drept „”conditional”” (atribuirea RMI se subordoneaza controlului comportamental); Deci e un drept? Nu, în sens clasic; Da, în sensul noului mod în care va trebui sa privim dreptul;
117 Clinton în ’92 vorbeste de sfârsitul statului-providenta traditional, de sfârsitul „”culturii dependentei permanente””; doi ani alocatie apoi reinsertie în privat sau în beneficiul comunitar; anii ’80, workfare în mediile conservatoare;
117 L Mead: PERMISIVITATEA E problema statului-providenta; saracia ar fi o consecinta a conduitei individuale; eroarea?: program social fara contrapartida;
118 tinerii erau socializati de catre parinti; acum doar prin munca mai pot fi socializati prin functia socializatoare a statului;
118 California: din 650.000 de familii în welfare doar 2000 prestau lucrari în workfare contra alocatiilor primite (sanctiuni de 10%); sindicatele din serviciile publice se temeau ca workfare va duce la scaderea lucratorilor;
119 Logica ajutorului financiar SUBSTITUTA de actiuni sociologice; anii’90: conservatorii se opun workfare de teama cresterii prezentei Statului pe piata muncii; stânga PD indica un SLAVEFARE (aporiile trecutului greu de depasit);
121 Drepturile sociale sunt reanalizate din perspectiva contractualista „”amestecând”” economicul cu socialul: „”al treilea sector””; STATUL-PROVIDENTA TREBUIE SA GIREZE MAI MULT GRUPURI SI MAI PUTIN INDIVIZI;
121 Dreptul la insertie imbogateste dreptul social clasic ci imperativ moral: dreptul primeste utilitate sociala, se amesteca cu morala [în contra lui Feuerbach]; articuleaza economicul cu socialul;
122 Clasic, titularul drepturilor sociale-pasive ramâne subordonat, obligatia insertiei duce la re-socializare; a trai vs a trai în societate; un contract care formalizeaza un proiect individualizat;
123 Contract de insertie cu angajamente reciproce (om-societate); activitatile si actiunile sunt definite de comun acord; demnitatea de cetatean activ, unic;
123 Obligatia ce însoteste contractul de insertie RE-CREAZA SOCIALUL (astfel insertia articuleaza dreptul cu politica); se reconsidera radical principiile organizarii individualiste ale societatii;
123 NU CASTIGAREA DREPTURILOR CI REALIZAREA LOR IN TOTALITATE;
124 Independenta e compatibila cu Securitatea? Vechiul Regim: politicile sociale erau caritabile si politienesti si duceau la înregimentare (saracii erau sub tutela); indivizii dependenti nu votau (1789); nota 28pag 168: Libanius: sclavul este mai fericit ca omul sarac si liber;
126 Cersetorul falsifica regulile de schimb;
127 Obligatiile pozitive au sens doar prin corespondentul propunerilor reale de activitati; NICIO OBLIGATIE POZITIVA IN LIPSA UNUI SERVICIU CORESPONDENT;
127 Ruptura între economic si social: remedii: 1. logica pietei (eliminarea rupturii de jos- societatea realizeaza ca statul-providenta e sarac) si 2. crearea unui spatiu economic intermediar;
128 LOGICA PIETEI: fiecare îsi gaseste locul daca accepta scaderea salariului; absenta salariului minim duce la crearea de locuri de munca inferioare care dispar din economiile protectioniste; dar absenta somajului ar duce la dezintegrare sociala;
128 Legatura sociala se baza, traditional, pe acceptarea caracterului natural al diferentelor; azi nu se mai accepta; integrarea se face prin egalitate prin contract;
128 Importanta antropologica a economiei subterane: insertia delincventa protejeaza mai bine demnitatea decât insertia economica de jos;
128 SPATIU ECONOMIC INTERMEDIAR: 1. procese care faciliteaza intrarea tinerilor în piata muncii; 2. tehnicile de recalificare si readaptare a celor exclusi; 3. dispozitivele ce permit încadrarea celor cu calificare scazuta; 4. masurile pt a ajuta la integrarea în munca a celor ce au somat mult timp;
129 Contract de încadrare-solidaritate (juma de norma); patronii sunt exonerati de anumite obligatii fiscale si de o parte a salariului platit (lucrarile sunt de utilitate publica);
129 Cei cu calificare scazuta platiti fara ca salariul sa reflecte munca!!! ECONOMIE INTERMEDIARA DE INTEGRARE SOCIALA;
130 Riscuri: obligatiile pozitive palesc; statul-providenta pasiv lasa loc MUNCII-PROVIDENTA;
130 Solutii: indemnizatii asemenea agentilor de vanzari si AUTO-ANGAJAREA; [Fabulos: se merge spre a se crea un loc de joaca pt cei ce acum sunt asistati; logic pt a fi eficienta, economia intermediara va naste enclave spatio-temporale ea nefiind concurentiala ci taumaturgic-spirituala];
132 Revolutie sociologica : SUBIECTII S-AU SCHIMBAT!!! (populatii omogene, drepturi, clase); INDIVIDUALIZAREA SOCIALULUI;
133 Noi cazuri sociale: ex. FAMILI CU DATORII MARI!!!;
134 Analiza socialului are nevoie de istorii personale nu de sociologie; deci de psihologie, genetica STIINTA;
135 Somerii si familiile cu datorii mari nu sunt, clasic, populatii; „”formele”” vietii îi apropie si nu socio-profesiile;  nu pot fi încadrati în categorii: ceea ce poate fi INCADRAT SUNT PROCESELE se cer studiate TRAIECTORIILE ce au dus la excludere;
136 Ideea traditionala de reprezentare consta în DERIVAREA UNUI ORGANISM POLITIC DIN STRUCTURA SOCIALA (sociologie implicita);
136 Saracie nu saraci, somaj nu someri;
137 LUMEA A PATRA: persoane sarace „”fara motiv””;
138 Realitatea trece prin ochiurile plasei, dese, statisticilor; DEFICIT DE REPREZENTARE; aparatele cunoasterii statistice sunt decalate, nu sunt aduse la zi!!!
138 Societatea Claselor de Mijloc este caracterizata de o formidabila REORGANIZARE A MODURILOR DE DIFERENTIERE;
138 actele cotidianului scapa codificarilor;
139 Ca sub-produs „”natural”” al statului diferenta a fost cautata pentru ea însasi (la infinit); comportamentele devin oportuniste;
140 Criza stiintelor sociale e legata de criza politicului; Statul-Providenta va trai doar daca îsi va redefini NOI ABORDARI ALE SOCIALULUI; GERMENELE SOCIALULUI (traiectoriile individuale); sociologul are nevoie de istorie; de valorizarea biografiei; PROSOPOGRAFIA;
140 Studii pt a obtine FIZIONOMII SOCIALE!!! Modelele ar fi mai putin schematice [dar în mod sigur procustiene]; depasirea „”omului mediu”” (Quetelet) si a „”faptului sociologic”” (Durkheim) spre revolutia cognitiva (cunoasterea fiecarui om – viva computadores);
140 Se transforma Statul-Providenta într-o instanta de gestiune si control al comportamentelor? Judecati, clasificari în functie de merite;
141 Saraci buni sau rai: programe sociale ce fac presiuni educative; LEARNFARE (alocatiile sunt legate de efortul parintilor spre scolarizare) SI WEDFARE (responsabilizarea privind numarul de copii si realizarea unei familii stabile);
142 Statul-Providenta reînnoada legaturile cu practicile sociale vechi (alocatii DACA faci asa si nu altfel);
142 Justitia în transformare: de la delincventa ca act la cea ca personalitate; Judecatorul devine un terapeut al legaturilor sociale; PEDEAPSA E „”RASPUNS SOCIAL””; Magistrati ai socialului; Paternalism???
143 Traditional, vizat era individul moral;
143 Sec XIX: se dorea RECALIFICAREA MORALA A SARACULUI; acum este vizat individul social; se judeca în termenii costului si eficacitatii;IMPERATIVELE COLECTIVE cer stapanirea comportamentelor individuale; costul social al accidentelor justifica normele; IGIENA devine instrument economic;
143 Progresul individualismului duce la nevoia statului-providenta;
144 Statul produce SOCIABILITATE; Paradoxal, Statul are nevoie de o FAMILIE COERENTA SI STABILA;
144 Tratamenul individualizat creaza arbitrar?!!
145 Drept procedural: echitatea tratamentului; criza statului-providenta e o criza a dreptului liberal;
145 STATUL-SERVICIU!!!! Scopul acestui stat: a da FIECARUIA mijloacele specifice pentru a-si controla singur cursul vietii!!! Dreptul procedural se va confunda cu practica justitiei; în dreptul procedural ECHITATEA se va defini ca DREPTUL EGAL LA UN TRATAMENT ECHIVALENT;
145 Egalitatea sanselor devine Echitatea sanselor ( nu doar compensarea la plecare a inegalitatilor naturale sau a disparitiei veniturilor ci redarea permanenta a mijloacelor de a reveni la linie);
146 Cucerire sociala vs. conservarea cuceririlor;
146 Dreptul subiectiv clasic (teoretizat în secXVII) dorea CONSTITUIREA INDIVIDULUI , A PROPRIEI AUTONOMII; individul se poate oricand adaposti în spatiul DREPTURILOR OMULUI; drepturile sociale (creanta de ordin economic) au aparut au fost concepute dupa modelul dreptului subiectiv;
146 Maniera clasica de abordare a dreptului nu mai corespunde caci OBIECTUL LUI DEVINE RELATIA SOCIALA INSASI (raportul social); Dreptul reinventat care va micsora distanta intre formal si real;
146 Gestionarea individualizata a socialului duce la judiciarizarea socialului (recurs, apel, mec. neadministrative);
148 A sprijini REFORMISMUL INDIVIDULUI; nu se mai poate desparti morala individuala de imperativul politic, reforma mentalitatilor de reforma structurilor; REDEFINIREA TERMENILOR E IMPERIOS NECESARA; drepturile trebuie atasate contrapartidelor pozitive;

Anunțuri